Motivul pentru înfiinţarea Fundaţiei culturale "Matica srpska" ("Matca sârbă") l-a constituit revista "Serbska ljetopis" (în fotografie), pornită în anul 1824, la Pesta, care, datorită ecoului slab la public, a intrat în criză. Pentru a nu-i fi întreruptă apariţia, o grupă de cetăţeni sârbi a hotărât ca în februarie 1826 să înfiinţeze o fundaţie care să se ocupe nu doar de editarea revistei, ci şi de editarea de cărţi folositoare în general. Astăzi, "Letopis Matica srpska" este cea mai veche revistă literară din lume, care apare fără întrerupere începând din anul 1826.

Fondatorii Fundaţiei culturale "Matica srpska" au fost: Jovan Hadžić (alias Miloš Svetić), un tânăr avocat şi scriitor, şi câţiva târgoveţii sârbi din Pesta şi anume Josif Milovuk, Gavrilo Bozitovac, Georgije Stanković, Petar Rajić, Jovan Demetrović şi Andrija Rozmirović.
Prin acţiunile sale, Fundaţiei culturală "Matica srpska" a influenţat cele mai importante mişcări culturale şi istorice ale poporului sârb. Chiar dacă, la început s-a împotrivit reformei limbii literare a lui Vuk Stefanović Karađić, dat fiind faptul că scrierea fonetică, dorită de Vuk, nu era agreată de Jovan Hadžić şi de marele patron al Fundaţiei culturale "Matica srpska", Sava Tekelja, acesta din urmă fiind chiar împotriva introducerii în literatură a limbii populare, Fundaţia culturală "Matica srpska" a jucat atunci un mare rol în formarea intelectualităţii burgheze sârbe.
Datorită creşterii puterii economice şi rolului social al burgheziei sârbe în ţinuturile sudice ale Ungariei de atunci, Fundaţia culturală "Matica srpska" se mută în 1864 de la Pesta la Novi Sad, unde devine punctul de sprijin al Uniunii tinerilor sârbi şi al Partidului popular liber-cugetător al lui Svetozar Miletić. De atunci şi până în ziua de astăzi, Fundaţia culturală "Matica srpska" a fortificat conştiinţa socială şi culturală a burgheziei sârbe şi, alături de Academia Sârbă de Ştiinţă şi Artă, se constituie într-o instituţie naţională de prim rang.

.

Activitatea Fundaţiei culturale "Matica srpska" în plan literar, cultural şi ştiinţific se desfăşoară şi astăzi prin secţiile ei: Secţia literară, Secţia de arte plastice, Secţia pentru ştiinţe sociale şi Secţia pentru ştiinţele naturii, dar şi prin Secţia de manuscrise. Secţiile editează propriile lor culegeri, dar şi titluri specializate de înaltă valoare. 
În cadrul Fundaţiei culturale "Matica srpska" activează astăzi, ca entităţi independente, Biblioteca "Matica srpska", Galeria "Matica srpska", Editura "Matica srpska" şi Întreprinderea poligrafică "Matica srpska". 
Biblioteca "Matica srpska" are în păstrare mai mult de 2.700.000 de publicaţii (cărţi, reviste etc.) şi, după Biblioteca Naţională a Serbiei, este cea mai mare bibliotecă naţională. Galeria "Matica srpska", care are la Novi Sad propria sa clădire, are aproximativ 5.000 de obiecte de artă, pictură, sculptură şi posedă astăzi cea mai mare colecţie de artă plastică sârbă din secolele XVIII şi XIX. Editura "Matica srpska" editează anual circa 50 de titluri, preocupându-se în mod deosebit de operele alese ale scriitorilor sârbi şi de lucrări capitale ale literaturii universale.
Fundaţia culturală "Matica srpska" s-a bucurat încă de la începutul activităţii sale de simpatia burgheziei sârbe, astfel că, prin donaţii benevole, au pornit să se formeze în jurul ei diferite alte fundaţii pentru sprijinirea literaturii şi educaţiei, iar unele dintre acestea, în ciuda tuturor vicisitutidinilor istoriei, există şi astăzi. Cea mai importantă dintre ele este fundaţia lui Jovan Nako, înfiinţată în 1837, "pentru sprijinirea literaturii sârbe", şi cea a lui Sava Tekelija, înfiinţată în 1838, pentru şcolarizarea studenţilor sârbi, cunoscută în cele din urmă sub numele de "Tekelijanum". Într-o parte a clădirii "Tekelijanum"-ului se află astăzi liceul sârb din Budapesta. Clădirea Fundaţiei "Matica srpska", lăsată prin testament de Marija Trandafil, a fost construită în 1912. 
Prin legatul Fundaţiei "Matica srpska", s-a format, după cel de al doilea război mondial, actualul Muzeu al Voivodinei din Novi Sad, iar din Fundaţia culturală "Matica srpska" a răsărit şi Institutul regional pentru protecţia monumentelor culturale.
 
 

Prezentarea a fost preluată de pe site-ul Fundaţiei "Matica srpska".
Versiunea românească a prezentării: Duşan Baiski