S-a născut la Pilica, lângă Bajna Bašta, Serbia. Şcoala medie a absolvit-o la Užice, iar Facultatea Economică, la Belgrad. 
   A publicat până acum culegerile de poezie: Kuća na satu nebeskom (1974), Mimohodi (1976), Treće lice rata (1978), Staništa (1983), Stablo nevidljive godine (1986), Druga strana neba (1986), Kalendar snova (1987 - ediţie bibliofilă, cu grafică realizată de Velizar Krstić, Zagreb), Sunce iznad Šumarica (1987), Nebeska Srbija (1990), Knjiga ljubavi (1992), Zavičaj smrti (1994), Dozivanje Boga (1995). 
   A publicat şi o carte pentru copii, respectiv Veveranova ženidba (1985), precum şi romanul pentru copii Velika, mala škola (1986). 
   De asemenea, a redactat o culegere de poezii ale emigranţilor sârbi care trăiesc în Canada şi Statele Unite ale Americii, carte care poartă titlul de Od srca do zavičaja (1989). În 1983, i-a fost tradus în albaneză volumul Mimohodi (Të folurmbiuë), iar în 1988, în limba macedoneană, cu titlul Zapoved, o selecţie din volumele Stablo nevidljive godine şi Druga strana neba. Poeziile lui Dragojlović sunt tălmăcite în limbile engleză, slovacă, hindi, portugheză, bielorusă, lituaniană etc. Lucrări de ale sale au fost incluse în mai multe antologii de poezie sîrbă şi iugoslavă, atât în ţară, cât şi în străinătate. Pentru poezie a fost distins cu o serie de premii. 
 
   Cărţi traduse în limba română: 

• Cartea iubirii
• Invocarea lui Dumnezeu

În stânga: coperta  versiunii româneşti a volumului de poezie "Cartea iubirii" de Dragan Dragojlović, în traducerea lui Duşan Baiski şi Blagoie Ciobotin, apărută la Editura "Hestia" din Timişoara.  În dreapta: aceeaşi carte, în limba sârbă, cu autograful autorului, pentru Duşan Baiski.

Biblioteca sârbească din Timişoara (Piaţa Unirii nr. 5) Imagine de la lansarea cărţii "Cartea iubirii" de Dragan Dragojlović, apărută la  Editura "Hestia" din Timişoara, în 1996, în traducerea lui Duşan Baiski şi Blagoie Ciobotin De la stânga la dreapta:Desimir Jeftić (ambasadorul Iugoslaviei la Bucureşti), Dragan Dragojlović (autorul cărţii) şi Cornel Ungureanu (critic literar).